Eu sunt. Ce sunt eu? Eu sunt o ființă, o scânteie divină, o parte activă a divinității, o moleculă în mișcare.

Eu sunt cea ce sunt … și nimic mai mult.

Este greu a vorbi despre tine pentru că mergi pe o linie subțire între smerenie și îngâmfare, între a dezgoli sau demistifica și a fi prea hermetic, pentru că trebuie să știi, să simți, să vezi când ai depășit limita pentru a nu părea înfumurat. Cu toate acestea, să spui lucruri, să vorbești suficient dar să nu dai totul din casă, să transmiți, dar … să rămâi totuși un mister.

Pentru aceasta, a spune ”EU SUNT” este cel mai greu lucru din lume. Despre unii s-au scris cărți și am realizat că nu îi înțelegem, complet, în complexitatea lor, în dinamica lor existențială și ca parte dintr-un ansamblu numit Divinitate.

Apoi, este greu să definești ”EU AM FOST”, ”EU SUNT”, ”EU VOI FI”, iar pentru aceasta voi folosi apelativul și adresarea la pers III-a singular, lucru și mod de adresare mult mai specific lumii asiatice, dar care permite o măsurare mai puțin emoțională și o raportare mai puțin directă.

Așadar, voi trece de la ”EU SUNT”, în complexitatea lui greu de definit și imposibil de transmis în tot ansamblul existențial, la Naran Gheser este.